Sărbătoarea credinţei şi a mărturisirii româneşti

În această duminică, Biserica Ortodoxă prăznuieşte toţi sfinţii români, care şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu, jertfindu-se pe altarul credinţei şi urmându-L deplin de Iisus Hristos.

Evanghelia de astăzi, spune părintele stareţ, în cuvântul de învăţătură, aminteşte de chemarea la propovăduire a Sfinţilor Apostoli. Acest moment marchează începutul activităţii misionare a Mântuitorului Hristos. După Înălţarea la cer a lui Iisus Hristos şi trimiterea Duhului Sfânt în lume, Apostolii s-au răspândit în lume pentru a vesti Învirea din morţi şi credinţa în Hristos.

Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să ne mărturisim credinţa, apărându-o în faţa necreştinilor. Hristos ne învaţă că oamenii credincioşi se cunosc după roade (Mt. VII, 20), ceea ce înseamnă că suntem datori să avem o credinţă mărturisitoare, care să aducă roade, altfel ne vom asemăna cu un pom neroditor, folosit doar pentru a face umbră pământului.

Poporul român a arătat mereu credinţa sa, apărând valorile creştine, atât în faţa atacurilor musulmane, a ameninţarilor uniaţilor sau în faţa ateismului comunist.

Astăzi creştinii sunt chemaţi iar să-şi apere credinţa şi mântuirea, refuzând promovarea imoralităţii, legiferearea desfrâului şi acceptarea compromisurilor.

Un atribut moral al lui Dumnezeu este neschimbabilitatea. El va fi mâine precum a fost ieri. Depinde de noi dacă vrem să credem Lui în continuare, lucrând pe drumul spre asemănarea cu El, sau dacă vrem să renunţăm la credinţa apostolească şi să urmăm altcuiva.