Nu te teme; crede numai şi se va izbăvi

În duminica a XXIV-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul - Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Aradului a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Radu Vodă unde a slujit alături de soborul de părinți al acesteia. În cuvântul de învățătură Preasfințitul Emilian Crișanul a tâlcuit evanghelia Învierii fiicei lui Iair.

Evanghelia de la Luca ne relatează două minuni pe care le-a săvârșit Domnul Iisus Hristos, minuni care nu încetează să ne uimească până în zilele noastre, întărindu-ne credința că El este Fiul lui Dumnezeu.

Astfel, aflăm că un om pe numele său Iair, care era mai marele sinagogii, îl roagă pe Hristos să vină să-i vindece fiica de numai doisprezece ani, copilă care era pe moarte. În drumul Său spre casa lui Iair, Domnul mai săvârșește o minune, vindecând o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată averea ei, şi de nici unul nu putuse să fie vindecată.

Nimic nu este întâmplător la Dumnezeu. Cele două minuni sunt legate prin faptul că femeia cu curgere de sânge suferea aceasta durere trupească de doisprezece ani, exact atâți ani cât avea fiica lui Iair în momentul când a murit și a fost înviată de către Mântuitorul.

Evanghelia nu reține numele femeii bolnave, ci scoate în evidență două virtuți ale acesteia: credința puternică și care nu se îndoiește de faptul că numai Hristos o mai poate vindeca de boala ei, precum și smerenia acesteia care nu cere lui Dumnezeu nimic, dorind să rămână neștiută, anonimă, apropiindu-se pe la spate, și atingându-se de poala hainei Lui. Credința femeii o face să afle tămăduire pe loc.

Și deși mulți se atingeau de Domnul, doar această femeie credincioasă primește vindecare, pentru ca doar ea s-a apropiat cu credință. Domnul Iisus îi oferă femeii trei daruri: în primul rând o vindecă pe loc de boala de care suferea de doisprezece ani, apoi o numește fiică pentru că a aflat în ea credință statornică, și nu femeie așa cum s-a întâmplat cu celelalte persoane de gen feminin care au fost vindecate (femeie fie după credința ta), iar la final îi oferă și pacea lui Dumnezeu: Mergi în pace.

Femeia vindecată de scurgere de sânge ne învăță pe noi faptul că trebuie să ne atingem cu credință și smerenie de veșmintele preoților, de icoane, de Sfintele Moaște și de Sfintele Taine, dacă dorim să fim vindecați și noi de bolile de care suferim de multă vreme. Simpla atingere sau gestul în sine nu ne aduce vindecare, ci este nevoie și de un dialog interior cu Dumnezeu. Fiecare om primește tămăduire după credința care se găsește în sufletul său.

Deschiderea lui Dumnezeu față de noi este totală. El ne vrea sănătoși și plini de har. Dumnezeu se deschide față de noi, dar și noi trebuie dă ne atingem de El cu credință și smerenie. Din nefericire sunt și persoane care nu cred în Dumnezeu și care batjocoresc sau iau în derâdere gestul de evlavie al oamenilor credincioși, care se ating de sfintele moaște.

După tămăduirea trupească, evanghelia ne prezintă o altfel de suferință, una sufletească, cea a lui Iair, care deși era liderul religios al acelui loc, lasă deoparte suspiciunea față de Mântuitorul, ifosele de conducător precum și părerile preconcepute și vine să ceară ajutorul lui Hristos pentru fiica sa.

Și dacă acum câteva săptămâni o mamă văduvă își plângea unicul fiu, nădejdea bătrâneților ei, ducându-l la groapă; astăzi vedem un tată plin de compasiune față de tânăra lui fiică care era foarte grav bolnavă.

În timp ce mergea spre casa lui Iair, după ce vindecă pe femeia cu curgere de sânge, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicând: A murit fiica ta. Nu mai supăra pe Învăţătorul.

Vindecarea femeii ne îndreaptă cugetul către înviere, deoarece noi căutăm să ne vindecăm trupește și sufletește, iar odată vindecați încercăm să ne apropiem mai mult de Vindecătorul nostru, ca la finalul vieții noastre, moartea să ne găsească arzând de dragostea Lui. Sunt unele persoane, care întocmai ca femeia cu scurgere de sânge, își cheltuiesc toată averea la doctori, dar care primesc vindecare în biserică, la Sfintele Moaște sau prin Sfintele Taine. Așadar, toate vindecările trupești au ca finalitate învierea omului.

Hristos spune despre fata lui Iair: Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme, și toți cei prezenți râdeau de El, ştiind că a murit. La fel ca Mântuitorul, Biserica Sa propovăduiește faptul că omul nu moare, ci își doarme somnul de veci, până în momentul când Domnul ne va striga, întocmai ca pe copila lui Iair.

Domnul aduce copila de la moarte la viață, și nu ține cont de faptul că mai marele sinagogii se îndoia de faptul că El este Mesia. După înviere, Hristos din smerenie le cere discreție, și le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.

Evanghelia de astăzi ne învață să dobândim credința neîndoielnică a femeii care pătimea de doisprezece ani, precum și smerenia Domnului care nu dorește publicitate și imagine după ce săvârșește lucruri nemaivăzute și nemaiauzite. Astfel, fiecare creștin trebuie să se străduiască să plece de la Sfânta Liturghie, din Biserică, total vindecat de bolile trupești și înviat din patimile care ne omoară sufletul.

Mai multe fotografii puteți vedea pe pagina de Google + a evenimentului.