Înfricoşătoarea, dar dreapta Judecată a lui Hristos

În Duminica Lăsatului sec de carne s-a citit pericopa evanghelică de la Matei, în care se relatează momentul Parusiei şi a Înfricoşătoarei Judecăţi. Părintele Arhimandrit Nectarie, Stareţul mănăstirii, explicând pasajul scripturistic, a arătat faptul că viaţa noastră reprezintă timpul în care ne pregătim pentru întâlnirea cu Dumnezeu.

Avem nevoie de credinţă mărturisită, nu doar de simple sentimente, ci de fapte bune, pline de iubire. Creştinismul nu este o credinţă stearpă, ci este un adevărat mod de viaţă. A face fapte bune înseamnă a ne asemăna cu Dumnezeu şi a fi în comuniune cu El.

Când ne vom afla în faţa lui Dumnezeu, pentru judecată, vom afla adevărata valoare a faptelor pe care le-am săvârşit în viaţă şi vom vedea dacă acestea sunt bune ori rele. Orice lucru făcut fără raportarea la faptele Mântuitorului Iisus Hristos este vătămător, întrucât depărtează sufletul de iubirea lui Dumnezeu.

Când în societate întâmpinăm probleme morale este nevoie să le osândim atât prin acţiuni directe, cât mai ales în mod indirect, prin virtuţile şi gesturile noastre de iubire.

Gândul iertării trebuie să ne însoţească mereu, pentru ca sfârşitul să ne găsească în deplină pace cu noi înşine, cu aproapele nostru şi prin aceasta, cu Cel care ne-a creat şi care ne va judeca pentru faptele noastre.