Iertate sunt păcatele tale!

Pericopa evanghelică care s-a citit în această duminică face referire la vindecarea unui slăbănog care locuia în cetatea Capernaum. Nu este singura dată când Domnul Iisus vindecă un paralitic, Sfânta Scriptură relatându-ne și vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda din Ierusalim.

Minunea vindecării de astăzi se petrece în orașul Capernaum sau, după cum mai este cunoscut, orașul lui Iisus. Fiul lui Dumnezeu se naște în Nazaret, crește în Betleem, iar în cetatea Capernaum se găsește casa lui Petru, locul unde poposea Mântuitorul cu ucenicii Săi, atunci când ajungea în Galileea.

După ce este rugat să plece din ținutul gadarenilor, pentru că a vindecat doi îndrăciți și a pricinuit gherghesenilor pierderea porcilor, Domnul traversează Marea Galileei și se întoarce în Capernaum. În această cetate, oamenii erau însetați să asculte cuvintele care ieșeau din gura Sa.

În acest context, în fața Domnului este adus un om bolnav, despre care Evanghelia nu ne spune mare lucru. Întrucât cei patru prieteni care îl cărau pe cel bolnav nu puteau ajunge la Hristos din pricina mulțimii de oameni, aceștia vin cu o idee inovatoare, aceea de a urca pe acoperiș și de a-l lăsa pe bolnav cu tot cu patul său direct în mijlocul casei, acolo unde se afla și Iisus.

Pe acest slăbănog, Domnul nu îl întreabă absolut nimic: nici cum îl cheamă, nici ce dorește de la El, nici dacă vrea tămăduire, ci în mod direct îi spune: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! În cazul de față, Domnul, văzând credința celor patru prieteni ai slăbănogului, îl tămăduiește de neputința lui.

Cărturarii care stăteau de față, uitând minunea pe care tocmai o văzuseră, socoteau în sinea lor: Acesta huleşte, întrucât ei Îl considerau pe Iisus un simplu învățător, iar nu Fiul lui Dumnezeu. Mântuitorul Iisus, după ce îl vindecă pe slăbănog, le demonstrează și celor necredincioși și cârtitori faptul că nu este un simplu profet, ci Cel care le cunoaște inimile și cugetele, adică Dumnezeu.

Din pilda de astăzi, se pot desprinde mai multe învățături de credință. În primul rând, vedem că pricina bolii acestui slăbănog este păcatul, de aceea primește mai întâi vindecare sufletească, iar mai apoi și trupească. Trebuie știut faptul că nu toate bolile sunt urmare a păcatelor și că sunt unii care sunt bolnavi pentru ca Dumnezeu să fie slăvit prin nevoința lor (eroi care apără țara și sunt vătămați, pompieri care nu își cruță trupurile pentru a salva vieți, etc).

Evanghelia de astăzi pune accentul pe prietenia sinceră a celor patru cunoscuți ai slăbănogului care fac orice pentru a-l duce pe bolnav în fața lui Iisus. Sfinții Părinți tâlcuiesc și ne spun că cei patru prieteni sunt de fapt cei patru evangheliști care prin scrierile lor ne duc sufletul în fața lui Iisus, iar Domnul Hristos ni-l ridică din nelucrarea faptelor și-l face sănătos.

Prietenii cei adevărați și duhovnicești sunt cei care ne duc în fața lui Dumnezeu. Avem nevoie de prieteni buni, dar și noi trebuie să fim la rândul nostru prieteni buni pentru aproapele nostru.

Din nefericire, în zilele noastre, avem din ce în ce mai puțini prieteni. Prietenia se mută astăzi în mediul virtual, iar prieteniile se leagă între oameni care nu se cunosc și care nu se văd față către față. Astfel prietenia, comuniunea și comunicarea se stinge încetul cu încetul.

Creștinii sunt chemați de Domnul să fie prieteni atât cu El, cât și unul cu altul. De acum nu vă mai zic slugi (zice Domnul), că sluga nu ştie ce face stăp&