Femeia samarineancă se bucură de apa cea vie

În Duminica Femeii samarinence, la Sfinta Liturghie, s-a citit pericopa evanghelică în care este prezentat momentul întâlnirii Mântuitorului Iisus Hristos cu o femeie din  oraşul Sihar provincia Samaria.

La predică, Părintele Stareţ a menţionat faptul că dialogul purtat de către Hristos cu femeia din Samaria reprezintă chemarea tuturor neamurilor la Evanghelie. Samarinenii respectau din Legea Mozaică doar cărţile Pentateuhului, iar în cultul lor se închinau şi unor zei păgâni. Astfel, evreii nu îi primeau pe samarineni să se închine în templul din Ierusalim, aceştia fiind nevoiţi să meargă pe muntele Garizim pentru a se închina, a se ruga şi pentru a aduce jertfe lui Dumnezeu. Hristos nu a evitat să vorbească femeii samarinence, ba chiar S-a adresat ei, cerându-i apă. Nu întâmplător s-a petrecut acest lucru.

Evanghelia lui Hristos are aceeaşi valoare pentru suflet precum este apa pentru trup. Viaţa noastră trupească depinde de existenţa apei. Tot aşa, viaţa noastră duhovnicească se află în strânsă legătură cu Persoana lui Iisus Hristos – apa cea vie. Harul lui Dumnezeu, dobândit prin lucrarea Duhului Sfânt, în Biserică, este indispensabil celor care lucrează mântuirea şi care se ostenesc în viaţa lor pentru dobândirea mântuirii.