Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu...

Evanghelia duminicii de astăzi ne pune înainte o minune pe care Domnul Iisus Hristos o săvârșește în Orașul Capernaum, oraș în care sosise pentru a-i învăța și a-i tămădui pe locuitorii acelei zone. Pe vremea Mântuitorului, Țara Sfântă se afla sub ocupație romană, iar cei care erau desemnați de imperiu să păstreze liniștea și ordinea unui anumit teritoriu purtau numele de sutași, deoarece aveau în subordinea lor o sută de ostași.

Un astfel de sutaș, al cărui nume evanghelia nu ni-l spune, vine la Mântuitorul pentru a cere tămăduire pentru sluga sa care era grav bolnavă. Atunci când Domnul îi arată sutașului disponibilitate pentru a merge la el acasă, acesta îi spune cu smerenie: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. El se raportează la ascultarea cu care îi sunt datori supușii: Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face.

Sutașul, deși de neam străin, dă dovadă de o mare credință, iar pentru el importanța cuvântului este enormă. Cuvântul este chiar Fiul lui Dumnezeu celui viu, așa după cum aflăm din paginile evangheliei după Ioan: La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Fiecare om folosește cuvântul pentru a-și exterioriza gândurile din sufletul său, deși nu sunt mulți cei care conștientizează puterea din spatele acestuia. Cu un cuvânt poți să ridici, să vindeci, să zidești, sau din contră poți să dobori, să strici, sau să dărâmi.

Sutașul din evanghelie ne învață respectul față de Cuvânt, pentru că tot ce realizăm  în viață, atât binele cât și răul, îl exprimăm prin intermediul cuvântului. Atunci când nu folosim cuvântul pentru a zidi sufletește pe cineva, atunci nu folosim puterea cuvântului pentru mântuire. Odată un cuvânt ieșit din gura noastră, acesta nu se mai întoarce înapoi. Creștinii trebuie să respecte Cuvântul și să fie atenți la ce fel de cuvinte folosesc.

Mântuitorul Iisus Hristos îl dă exemplu pe sutaș: Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credinţă, iar celor  care se socoteau popor ales, Domnul le zice: mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în împărăţia cerurilor. Iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Dumnezeu cheamă toate neamurile la mântuire, dacă acestea vor arăta credința sutașului. Orice creștin botezat în numele Sfintei Treimi ajunge astfel fiu al lui Dumnezeu.

Evanghelia se termină cu vindecarea slugii sutașului. Impresionant este faptul că Mântuitorul tămăduiește acest om, datorită credinței arătate de stăpânul său: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.

De câte ori vedem că rugăciunile noastre nu ne sunt ascultate să ne reamintim cuvintele pe care Domnul Iisus le adresează sutașului: fie ţie după cum ai crezut. Harul Sfântului Duh se revarsă asupra tuturor, numai că nu toți avem credința lucrătoare care să miște sufletul spre mântuire. Să ne ajute Dumnezeu să respectăm întotdeauna Cuvântul Său și să arătăm și noi credința și dragostea sutașului.