De acum înainte vei fi pescar de oameni

Evanghelia acestei duminici ne relatează o minune pe care Mântuitorul Iisus o săvârșește înaintea apostolilor săi: pescuirea minunată. Sfânta scriptură ne prezintă două astfel de minuni, ambele survenite în urma unei nopți în care pescarii se osteniseră în zadar și ambele petrecute în urma ascultării pe care apostolii o fac față de Învățătorul lor, Domnul Iisus Hristos. Prima minune este relatată de Sfântul Apostol Luca, la începutul activității învățătorești a Mântuitorului, atunci când își strânge apostolii, făcându-i de acum înainte pescari de oameni, iar alta istorisită de Evanghelistul Ioan, atunci când Hristos se arată pentru a treia oară apostolilor săi, după Învierea Sa din morți.

Hristos le cere: Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei şi veţi afla. Deci au aruncat-o şi nu mai puteau s-o tragă de mulţimea peştilor. Partea de-a dreapta este partea virtuții și a faptei bune, este partea lui Dumnezeu, pe care dacă noi o urmăm ne umplem de bunătățile Lui. Tâlharul cel de-a dreapta a fost primul om care a intrat în Împărăția lui Dumnezeu, oile au fost strânse de-a dreapta iar caprele de-a stânga, atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.

Ascultarea pe care apostolii o fac față de Învățătorul, îi conduce pe aceștia la descoperirea, sau cunoașterea lui Dumnezeu: Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos.

Drumul pe care Sfântul Apostol Petru îl parcurge până la Dumnezeu se aseamănă într-o foarte mare măsură cu drumul străbătut de fiecare dintre noi. El este apostolul care crede cu tărie, dar care în următorul moment se îndoiește în credință; este cel care îl iubește pe Mântuitorul, dar care îl ispitește să nu se jertfească pentru neamul omenesc; este cel care se jură că nu se va lepăda de Hristos, dar care sfârșește prin a se lepăda de El, dar tot el este cel care are puterea de a se întoarce cu pocăință la Dumnezeu. Din toate aceste considerente, viața lui Petru poate fi asemănată cu viața fiecăruia dintre noi.

Hristos îl face pe Petru pescar de oameni, adică părinte sufletesc, călăuzitor al oamenilor spre Împărăția lui Dumnezeu. Dacă atât de multă osteneală trebuie să depună pescarul pentru a prinde peștele cu care se hrănește, lucru care oricum nu este realizabil fără ajutorul lui Hristos, atunci cu  atât mai multă măiestrie și înțelepciune îi trebuie pescarului de oameni, adică acelui om ales de Dumnezeu pentru a călăuzi pe ceilalți frați ai săi.

În lumea în care trăim, în numele unei libertăți false, omul nu mai dorește să asculte de Dumnezeu. De la Revoluția Franceză până în zilele noastre, lumea dorește să se elibereze de ascultarea de Dumnezeu, ajungând astfel roabă a patimilor, durerii, bolii și a morții.

Evanghelia de astăzi ne învață două lucruri. În primul rând ne învață că ascultarea de poruncile Lui Dumnezeu ne conduce la cunoașterea Lui. Al doilea lucru de care trebuie să fim conștienți este faptul că fiecare dintre noi suntem chemați de Dumnezeu la menirea de a fi pescari de oameni. Pescarul de oameni dorește și trăiește doar pentru a câștiga oamenii pentru Împărăția lui Dumnezeu. Să cerem Domnului în rugăciunile noastre lucrurile cu adevărat esențiale: ascultarea de poruncile Lui, împlinirea lor, cunoașterea tainelor dumnezeiești, și toate celelalte se vor adăuga.