Crucea - semn al iubirii desăvârşite

În Biserica Ortodoxă, sărbătorile nu sunt o simplă comemorare a evenimentelor din viaţa Mântuitorului Hristos sau din istoria creştinilor, ci sunt mijlocul prin care oamenii credincioşi iau parte activ la momentele din istoria mântuirii. Despre acest lucru a vorbit astăzi Părintele Arhimandrit Policarp Chiţulescu, în cuvântul său de învăţătură, rostit în timpul Sfintei Liturghii. 

Praznicul Înălţării Sfintei Cruci este un moment în viaţa Bisericii, când preotul, după Doxologia mare, dar înainte de a rosti Binecuvântarea pentru Sfânta Liturghie, înalţă în chip solemn o cruce, frumos împodobită cu flori şi busuioc şi o aşează credincioşilor spre închinare. Acest gest a fost săvârşit întâia oară de către Patriarhul Macarie în cetatea Ierusalimului, la anul 326, când a fost ridicat în văzul tuturor cinstitul lemn al Crucii, pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos.  

În timpul activităţii Sale misionare, Mântuitorul Hristos ne-a învăţat că drumul Lui îl putem parcurge doar asumându-ne crucea ostenelilor şi a renunţărilor. (Mc. VIII, 34; Lc. IX, 23)

Iisus Hristos nu a venit la noi ca să ne ofere bucuriile putrede ale acestei lumi, ci ca să ne îndestuleze de fericirea deplină şi veşnică a lui Dumnezeu. Pentru acest lucru este nevoie ca noi să ne luăm crucea, lepădând egoismul şi lăsând să mijească în inima noastră sentimentul iubirii necondiţionate pentru toţi cei care ne înconjoară şi care ne greşesc.